Ce este inflația și de ce ne afecteză atât de mult?

Potrivit celei mai simple definiții, inflația apare atunci când prețurile cresc, constant, pentru majoritatea bunurilor și serviciilor dintr-o economie. O inflație mică, de 2%, este de dorit în orice economie, deoarece fără o creștere a prețurilor firmele nu ar mai avea motivația de a produce bunuri, mărfuri sau servicii pe termen lung. Lucrurile devin însă mai complicate atunci când inflația începe să crească. 

De la începutul anului și până acum, economia românească s-a confruntat cu o creștere accelerată a prețurilor pentru majoritatea bunurilor și serviciilor de larg consum. Comparativ cu perioada similară a anului trecut, prețurile au crescut cu aproximativ 14%. Pe scurt, dacă anul trecut reușeam să umplem un coș de cumpărături cu 100 de lei, aceleași alimente sau produse ne costă anul acesta 114 lei. Cu o astfel de inflație de peste două cifre, nemaîntâlnită în ultimii 10 ani, este normal ca toată lumea să vorbească despre cauze, efecte și soluții.  

Dar haide să vedem care sunt cauzele inflației. Ce trebuie să știi de la început este că inflație este de două feluri: inflație cauzată de cerere sau consum și inflația cauzată de costurile de producție. Din păcate, anul acesta ne confruntăm cu ambele tipuri de inflație, simultan. Haide să ne întoarcem puțin în timp, la mijlocul anului 2020, pentru a înțelege mai bine fenomenul inflaționist. Pentru a evita un blocaj total al economiei, guvernele și băncile centrale au decis relaxarea fără precedent a măsurilor fiscale și monetare. Cum ratele dobânzilor, urmate inevitabil de ratele la depozitele bancare au ajuns aproape de 0%, majoritatea banilor populației s-au îndreptat spre consum.

De cele mai multe ori însă, într-un astfel de context, oferta de produse existente pe piață nu poate să țină pasul cu cererea. Chiar dacă ne-am dori să producem mai mult și mai repede, factorii de producție sunt limitați. O mașină de prelucrare a materiilor prime nu poate produce mai mult de 100 de bucăți de produs finit într-o oră, precum nici un angajat nu poate să muncească mai mult de 8 ore pe zi. Astfel, producătorii de bunuri și servicii vor răspunde la cererea de produse din piață cu aceeași ofertă însă la un preț mai ridicat.  Astfel, apare inflația generată de consum.  

Inflația generată de costuri versus inflația generată cerere sau consum

În acest caz, sursa creșterii prețurilor nu vine din creșterea cererii din piață ci din creșterea prețurilor la materiile prime sau energie. Pentru a produce un kilogram de pâine, brutăria de la colțul blocului trebuie să includă în prețul pâinii un grâu mai scump și un cost al energiei care a explodat în ultimul an, pentru a putea păstra o marjă de profit care să îi asigure funcționarea, plata materiilor prime și a angajaților.  

Și totuși, cât vor mai crește prețurile și cum putem combate inflația? Pentru a pune stop unei inflații galopante, băncile centrale răspund, de cele mai multe ori, cu creșterea dobânzilor de referință, pentru stoparea cererii. Banii devin mai scumpi și dacă dobânda de referință crește, cresc și ratele tale în bancă sau costurile pe care trebui să le plătești pentru un viitor credit. Cresc însă și dobânzile la depozite, ceea ce duce inevitabil la păstrarea unor bani în bancă și o temperare a apetitului  pentru consum.

Ce facem însă cu inflația cauzată de costurile la energie? Această întrebare ar merita o dezbatere mai complexă însă vestea bună este că  în urma anunțului de luna trecută a Uniunii Europene de intervenție în piața de energie, prețurile la gazul natural și energia electrică au început să se tempereze și chiar să scadă. Concret, în perioada următoare, ar trebui ca măsurile anti-inflaționsite luate până acum să înceapă să își facă efectul.  

În ce să investești în perioade cu inflație crescută?

Dacă ești preocupat de efectele inflației asupra banilor tăi si vrei să începi să investești într-un astfel de context, evită să investești în companii ciclice sau în companii speculative. S-ar putea ca cele mai potrivite investiții pe care poți să le faci să fie în așa numitele companii defensive (companii din segmentul agro-alimentar sau farmaceutic), a căror activitate nu depinde de ciclurile economice sau în titulurile de stat sau corporatiste.  

Ce trebui să reținem este că inflația este tranzitorie, trecătoare. Chiar dacă au existat perioade cu inflație crescută, ele au fost mult mai scurte decât perioadele în care economia a funcționat cu inflație mică. Dacă strategia ta de investiții este ciclică și se bazează pe creșterile inflaționiste și pe cererea crescută de produse din piață, o sugestie ar fi să crești investițiile în companiile ciclice, să reduci investițiile în companiile defensive, să crești alocările de capital spre mărfuri sau companii care comercializează produse de larg consum și să reduci investițiile în obligațiuni.

În perioadele cu inflație mare și scădere a consumului însă, sugestia este să investești cât mai simplu și să îți aloci banii spre companii mature, defensive, care plătesc dividende constant și nu sunt infleunțate de ciclurile economice.

Să fie cu folos și cu spor la investit!