Oricât de mult ne-am obișnuit cu prețurile mari din ultimul an, perioada sărbătorilor e cea în care scumpirile se simt cel mai puternic în buzunar. Potrivit economiștilor, Paștele de anul acesta este mai scump cu peste 60% decât cel de anul trecut, de vină fiind prețurile la alimentele de bază precum laptele, ouăle, uleiul sau carnea, care au crescut constant în ultima perioadă. Cu o inflație de 16.4% în ultimul trimestru, e dificil să ne imaginăm o revenire la prețurile pe care le consideram normale în urmă cu doi ani sau chiar anul trecut. Singura soluție pe termen scurt la care putem apela pentru a trece mai ușor peste sărbători este una simplă: limitarea risipei și astfel, limitarea consumului.

Risipa alimentară, o problemă pe care o ignorăm

La nivel global, risipa alimentară reprezintă o problemă serioasă, care începe la nivelul producției agricole, trece prin lanțurile de producție și distribuție și se sfârșește în momentul în care o parte din mâncarea pe care o cumpărăm sau producem fie se învechește, fie își pierde din calități și trebuie aruncată. Peste 30% din alimente se pierd sau se irosesc în fiecare an, alimente al căror preț este inclus indirect în prețul pe care îl găsim la raft.

Prețul final al alimentelor, între costuri de producție și profit 

Cum se formează însă prețul alimentelor? E o întrebare foarte bună la care merită să răspundem, ca să știm exact ce plătim atunci când cumpărăm roșii, ouă sau carne de miel. Practic, prețul pe care un consumator îl achită pentru un produs include prețul de producție, prețul de distribuție și prețul de vânzare (pe care îl putem numi preț de afișare la raft, pentru a simplifica și mai mult exercițiul nostru). În toate aceste etape, intervine o component extrem de importantă, componenta profitului, pe care atât producătorul, cât și distribuitorul sau vânzătorul încearcă să îl obțină de la client pentru a îți putea continua și dezvolta afacerea.

La mijlocul anului 2020, creșterea constantă a prețurilor a fost explicată de blocajul lanțurilor de aprovizionare, foarte multe companii fiind în incapacitatea de a mai importa produsele cu care și-au obișnuit clienții, mai ales dacă importul era realizat din piețe îndepărtate precum China sau America. Treptat, problema lanțurilor de aprovizionare a fost înlocuită de problema costurilor la energie, prețul mare pentru petrol și gaze la nivel global fiind una din explicațiile folosite de producători pentru o altă serie de scumpiri. La nivelul lunii trecute însă, prețul petrolului și gazului a revenit aproape de cotațiile din octombrie 2018 sau noiembrie 2021.

Profitul comercianților, cauza principală a prețurilor mari

Și atunci, pe bună dreptate, ar trebui să ne întrebăm de ce sunt atât de scumpe produsele pe care le punem pe masa de Paște? Cu prețul gazului și al petrolului revenit în limite normale și cu problema lanțurilor de aprovizionare rezolvată, ar fi normal să vedem prețuri mai mici în economie. Scăderea prețurilor nu se întâmplă deocamdată deoarece, în contextul unei inflații de peste 15%, companiile sunt în căutarea de profituri cât mai mari iar atât timp cât noi, consumatorii, suntem dispuși să plătim prețul afișat la raft, nu există nici cel mai mic motiv pentru ca prețurile să scadă.

Ar fi mai multă producție locală sau achiziția direct de la producător o soluție pentru reducerea prețurilor? Te invit pe grupul de Facebook Investește Inteligent. Portofoliu de Investitor, ca să îmi spui părerea ta.

Până data viitoare, să fie cu folos și cu spor la investit !