După mai bine de doi ani de la primele majorări ale ratei dobânzii de politică monetară, Banca Federală a Americii este așteptată mâine să înceapă să reducă dobânzile, într-o mișcare anticipată de investitorii din întreaga lume. Săptămâna trecută, Banca Central Europeană a aplicat a doua reducere succesivă a dobânzii cheie, de la 3.75% la 3.5%, ceea ce înseamnă automat dobânzi mai mici la creditele contractate în euro și implicit, dobânzi mai mici la depozite. Dobânzile mai mici vor începe să își facă simțită prezența și la creditele și depozitele în lei, deoarece Banca Națională a României a aplicat și ea primele două reduceri succesive de dobândă, de la 7% la 6.5%. Practic, Banca Federală a Americii rămâne una din puținele bănci centrale din lume care nu au aplicat reduceri de dobândă, lucru care are toate șansele să aibă loc mâine.

Oricât de mult ar dori investitorii să beneficieze de pe urma acestor reduceri de dobânzi, este greu de anticipat ce vor însemna dobânzile mai mici pentru piața de capital, cel puțin pe termen scurt. Din punct de vedere istoric, anul de după o primă reducere a ratei dobânzii de politică monetară a fost uneori dificil pentru piețe, deși în aproximativ jumătate din anii studiați, randamentele au fost bune, cu aprecieri de peste două cifre. Diferența dintre anii cu randamente pozitive și anii cu randamente negative care au urmat reducerii dobânzilor nu ține neapărat de decizia luată de Banca Centrală Americană, ci mai degrabă de realitate economică.

Există două mari motive pentru care băncile centrale scad dobânzile. Primul motiv are legătură cu încetinirea creșterii economice și chiar posibila apariție a unei recesiuni. Ratele mai scăzute ajută economia, încurajează investițiile și consumul. În timpul crizei financiare din 2008 și al pandemiei din 2020, ratele dobânzilor au atins minime istorice, tocmai din dorința de a evita crize economice majore. Al doilea motiv este legat de lupta împotriva inflației. Atunci când inflația este ridicată, băncile centrale încearcă să limiteze creșterea galopantă a prețurilor prin rate mai mari ale dobânzilor care încurajează populația să economisească, să păstreze mai mulți bani în depozite bancare și să consume mai puțin. În momentul în care riscul inflaționist scade, băncile centrale au posibilitatea de a reduce dobânzile, așa cum s-a întâmplat deja la nivel național și european.

Din punct de vedere istoric, scăderea ratelor dobânzilor a oferit un ușor impuls pieței, dar creșterea câștigurilor companiilor este cea care contează cu adevărat și înmulțește banii investitorilor. Când câștigurile generate de companii sunt pozitive și cresc de la un an la altul, avem un scenariu care poate duce la aprecierea acțiunilor. Cum datele se pot schimba însă întotdeauna și performanțele anterioare nu sunt o garanție pentru rezultatele din viitor, investitorii ar trebui totuși să păstreze un grad de atenție ridicat în perioada următoare și să nu parieze pe creșterea garantată a acțiunilor. De cele mai multe ori, astfel de pariuri în investiții sunt prea bune pentru a fi adevărate.

În majoritatea cazurilor, primele reduceri ale ratei de politică monetară nu sunt un motiv pentru aprecierea prețului acțiunilor. Dacă punem însă reducerile de rate într-un context economic mai larg, următorii ani par să fie buni pentru investitori.

Discutăm mai multe despre reducerea dobânzilor și impactul lor asupra banilor și investițiilor tale pe grupul de Facebook Investește Inteligent. Portofoliu de Investitor.

Să fie cu folos și cu spor la investit !

Sursa foto: PiggyBank , Unsplash