Dacă în ultimul an ai fost atras de dobânda mare oferită de bănci la depozitele bancare, ar trebui să știi că dobânzile pe care le poți obține pe banii tăi sunt influențate de politica băncilor centrale. O bancă centrală reprezintă autoritatea supremă atunci când vine vorba de politica monetară sau, explicat mai simplu, de cantitatea de bani care circulă în piață și de costul acestora.

Dobânda de politică monetară, instrumentul prin care băncile centrale influențează ratele la credite sau depozite

Fiecare stat cu politică monetară proprie are o bancă centrală care stabilește periodic așa numita dobândă de politică monetară. Menținerea unei rate mari de dobândă de politică monetară duce automat la o creștere a dobânzilor pe care le plătim la credite, dar și la o creștere a dobânzilor pe care le obținem pe banii păstrați în bancă. Pe de altă parte, atunci când băncile centrale decid reducerea sau menținerea dobânzilor de politică monetară la un nivel scăzut, banii devin mai ieftini, ratele noastre devin mai mici și dobânda la depozite se diminuează.

Consiliul BNR și ratele pe care le plătești în fiecare lună

Decizia menținerii sau modificării dobânzii de politică monetară îi revine Băncii Naționale a României și mai exact, Consiliului de Administrație al Băncii care se reunește periodic. Cum unul din rolurile principale ale unei bănci centrale e cel de păstrare a stabilității prețurilor și a stabilității financiare, Banca Națională a României s-a văzut nevoită, în ultimul an, să majoreze succesiv rata dobânzii de politică monetară, în încercarea de a diminua inflația. Dacă în luna noiembrie 2021, dobânda de politică monetară în România era de 1,75%, cea mai recentă majorare aplicată de BNR a dus dobânda la un nivel de 7,00%, cu implicații directe asupra creditării și depozitelor bancare.

Banii păstrați în depozite, strategia băncilor centrale pentru lupta împotriva inflației 

Practic, în ultimul an și jumătate, politica băncilor centrale a fost una extrem de clară: diminuarea cantității de bani din economie prin crearea unor condiții cât mai avantajoase de păstrare a banilor în depozite. Indirect, unul din produsele investiționale de care majoritatea investitorilor au uitat în ultimii ani, depozitul bancar, a ajuns în prim plan, prin dobânzile de 7 sau chiar 8% pe care băncile sunt dispuse să le ofere. Ce trebuie să înțelegem însă este că dobânzile generoase pe banii păstrați în bancă sunt un rezultat direct al acțiunilor băncilor centrale și al luptei acestora împotriva inflației și că o diminuare a inflației, pe care deja o resimțim în economie, va duce inevitabil și la scăderea dobânzilor obținute la depozite bancare.

Peste 68 miliarde euro, banii din bănci ai românilor 

La finalul lunii mai, românii aveau în depozite bancare cu maturitate mai mică de un an de zile peste 68 miliarde de euro, o cifră care a crescut constant de la începutul anului și până acum. În contextul în care anul trecut bursa nu a oferit un randament foarte mare, atât investitorii cât și antreprenorii au preferat să își plaseze banii în depozite bancare, fiind atrași de dobânzile generoase. În ciuda unor câștiguri garantate de 7-8 sau chiar 10% în unele cazuri, banii păstrați în depozite i-au ținut departe, pe investitorii care au preferat siguranța în detrimentul riscului, de aprecierea de peste 30% a indicelui american NASDAQ sau de cea de peste 13% a indicelui S&P500.

Ar trebui să excluzi depozitele bancare din strategia ta de investiții? Cu siguranță nu, deoarece rolul banilor păstrați în depozite este acela de a îți oferi acces rapid la capital sau la o sursă de cash, în cazul unor nevoie imediate sau neprevăzute.

Câți bani ar trebui să plasezi însă în depozite, în funcție de câștigurile tale lunare și de investițiile pe care îți propui să le realizezi, îți spun pe grupul de Facebook Investește Inteligent. Portofoliu de Investitor. 

Să fie cu folos și cu spor la investit !

Sursa foto: Wikipedia.org